Cum combatem eficient respirația urât mirositoare (halitoza)?

Studiile spun că undeva între 30-50% dintre oameni se confruntă cu halitoză/halenă (adică acea respirație urât mirositoare). Asta înseamnă că sunt șanse mari ca și tu să te confrunți sau să te fi confruntat măcar o dată cu această problemă. Și cu siguranță cunoști sentimentul de jenă și lipsă a încrederii în sine atunci când trebuie să interacționezi cu altcineva și observi mai mult sau mai puțin evident tendința de a se feri sau îndepărta din calea ”mirosului”. Așadar ce e de făcut pentru a scăpa de această neplăcere, atât pentru tine, cât și pentru cei din jur?

În primul rând este bine să înțelegem cu ce ne confruntăm:

Ce este halitoza/halena?

Halitoza (halena) este un termen medical care definește respirația cu miros neplăcut.
În majoritatea cazurilor, respirația neplăcută apare pe fondul unei igiene orale neadecvate, însă poate avea și alte cauze. De regulă, odată cu tratarea cauzei halitozei, dispare și simptomul.

Cauze care duc la apariția halitozei/halenei

Igiena orală insuficientă – unele bacterii pot provoca apariția mirosului neplăcut. Mediul umed, specific gurii, reprezintă un mediu prielnic pentru dezvoltarea bacteriilor. Atunci când aceste bacterii se hrănesc cu resturile alimentare, duc la depunerea unor deșeuri cu miros neplăcut. Aproximativ 80% dintre cazurile de halitoză apar pe fondul acumulării de bacterii;

Alimentele – unele alimente precum usturoiul, ceapa, anumite condimente, carnea, produsele lactate pot duce la schimbări ale respirației (prin persistența resturilor în cavitatea bucală, sub acțiunea florei microbiene locale, se formează compuși cu sulf);

Băuturile – alcoolul, cafeaua, uleiurile, băuturile cu mult zahăr, deshidratează mucoasa cavității bucale, favorizând apariția fenomenului de ”gură uscată”. Prezența salivei ajută la igienizarea în mod natural a cavității bucale. Atunci când există o cantitate redusă de salivă, gura nu se curăță suficient. Fenomenul de ”gură uscată” poate apărea și pe fondul administrării unor medicamente, al existenței unor probleme ale glandelor salivare sau prin respirația orală accentuată (atunci când sunt dificultăți în a respira pe nas);

Fumatul – respirația neplăcută este doar unul dintre simptomele fumatului. De asemenea, dinții se pot păta și există un risc mai mare de afecțiuni gingivale și depuneri de tartru. Totodată, tutunul poate afecta percepția asupra mirosului, astfel că fumătorii ar putea să nu fie conștienți de mirosul respirației lor;

Infecții gingivale – atunci când există halitoză însoțită de un gust neplăcut, este posibil să fie vorba de o infecție la nivelul țesuturilor gingiilor;

Existența unor afecțiuni medicale – odată excluse cauzele stomatologice, mirosul neplăcut poate fi un simptom al unor probleme ale sinusurilor, al refluxului gastroesofagian, al diabetului, al unor afecțiuni renale sau hepatice;

Dieta – o dietă în care predomină cantitățile mari de proteine și zahărul în exces favorizează apariția halitozei. De asemenea, dietele bazate pe un conținut redus de carbohidrați pot cauza respirație neplăcută;

Unele medicamente – unele componente ale chimioterapiei și unele tranchilizante. De asemenea, suplimentele vitaminice pot crește riscul de halitoză. În plus, antihistaminicele, antihipertensivele și antibioticele usucă mucoasa bucală și astfel, duc la apariția mirosului neplăcut;

Deficitul unor vitamine – pe de altă parte, mirosul neplăcut poate apărea și pe fondul afecțiunilor produse de lipsa vitaminelor. Astfel, deficitul de vitamina C determină gingivitele, iar cel de vitamina A poate duce la formarea tartrului dentar.

Ce este de făcut?

În primul rând, este bine să te asiguri că ai într-adevăr probleme cu respirația. Poate sună ciudat, dar există cazuri de pseudohalitoză (pacientul nu are o respirație neplăcută, însă este sigur de existența sa; apare în aproximativ 15% dintre cazuri) dar și de halitofobie (apare atunci când o persoană a urmat un tratament împotriva halitozei, însă percepția de respirație neplăcută continuă. În acest caz, este nevoie de terapie psihologică).

Prezența respirației neplăcute este verificată prin metode organoleptice sau prin folosirea unui halimetru. În primul caz, doctorul stomatolog va observa dacă se simte miros neplăcut de la o distanță de 10 cm. Prin halimetrie, se determină cantitatea de hidrogen sulfurat prezent în aerul expirat. Rareori, se folosește cromatografia gazoasă, un test pentru a vedea dacă există compuși de sulf în aerul expirat. Doar dacă se crede că halitoza este un simptom al unei boli se vor face alte investigații.

Tratamentul halitozei pleacă întotdeauna de la cauza respirației neplăcute. Dacă există o problemă orală, medicul stomatolog va realiza o curățare profesională și va trata boli ale gingiilor sau carii, dacă este cazul. Acasă, este recomandată o igienă orală bine pusă la punct. Aceasta constă în spălarea dinților cel puțin de două ori pe zi.

Dacă halitoza are drept cauză acumularea de bacterii, doctorul poate recomanda folosirea unei soluții antibacteriene, cum este și spray-ul orofaringian ActiMaris.

Cum funcționează?

ActiMaris OROPHARYNX Spray este o soluție hipertonică de apă de mare ionizată și hipoclorit de sodiu. Datorită hipertonicității / hiperosmolarității sale, soluția are efect decongestionant, dizolvă placa și secrețiile bucale / faringiene și reduce în acest fel reacția inflamatorie a membranei mucoase. Este eficient în profilaxia germenilor multirezistenți MRSA / VRE (bacteriile responsabile cu infecțiile stafilococice și enterocolite). Aplicarea este în general bine tolerată de cei care suferă de alergii și poate fi utilizat fără probleme pe termen lung. Un aspect important de avut în vedere este faptul că NU conține alcool și poate fi utilizat inclusiv de către copii.

Pentru ce afecțiuni poate fi utilizat ActiMaris OROPHARYNX Spray:

• Inflamație a gingiilor (stomatită), afte
• După operații dentare
• Glosită / mucozită a cavității bucale
• Amigdalita / amigdalitafaringită
• Gură și gât uscat (faringită granulară sicca)
• Laringita posterioară (cu esofagită de reflux)
• Laringita acută și cronică (laringita acută și cronică)
• Respirația urât mirositoare (halitoză)
• Postoperator (după intervenții chirurgicale în zona gurii/ gâtului)

Următoarele vinovate în apariția respirației neplăcute sunt alimentația și viciile (alcoolul, fumatul, consumul excesiv de cafea). Reducerea acestora va atenua semnificativ respirația neplăcută.

În cazuri foarte rare, halitoza apare pe fondul altor probleme de sănătate. Dacă măsurile de mai sus nu au dat rezultate, este bine să vorbești cu medicul de familie, pentru a-ți recomanda un consult de specialitate. Odată cu tratarea bolii care a stat la baza respirației neplăcute, halitoza ar trebui să se amelioreze.